Apa e udă. Arsenal transferă.

Fabrica de iluzii din mercato nu doarme niciodată.

Lumea fotbalului poate fi amuzantă uneori. E probabil singurul business sport în care se transferă asset-uri jucători an de an pe bani grei și totuși la fiecare șase luni se simte nevoia de alte întăriri. Și tot așa…

Perioada dintre sezoane, săracă în evenimente reale, devine bogată în imaginație: se scrie mult și se inventează și mai mult. Ne consumăm energia pe speculații, conștienți că sunt de cele mai multe ori deșarte. Și totuși, nu ne putem opri.

Știu că uneori ne place să visăm, dar de multe ori site-urile fac trafic pe seama unor invenții și noi ne consumăm timpul cu minciuni.

Încă o știre care ne spune că apa e udă…

Nici nu se încheiase bine sezonul și avalanșa de „știri” despre transferuri ne-a înghițit din nou. Zeci, sute de titluri, „exclusive”, „surse sigure”, „negocieri avansate”. Un zgomot de fond devenit deja tradiție în această perioadă, dar care obosește mai mult decât entuziasmează.

Conturi de Twitter cu câteva mii de urmăritori pretind că au insight-uri directe din culisele lui Arsenal – unul dintre cele mai închise cluburi din Premier League când vine vorba de comunicarea internă. Ce ironie! În timp ce clubul păstrează tăcerea, vocile din online și din presă construiesc povești în gol, cu siguranță demne de un roman de ficțiune. V-ați imaginat și voi o scenă cu discuții tensionate între Arteta și Berta pe seama viitorului vârf de la Arsenal? (De parcă un conflict de idei ar fi ceva negativ…)

V-au obosit și pe voi? V-ați săturat să fiți bombardați cu zvonuri contradictorii, cu planuri care se schimbă de la o zi la alta și cu „informații” care, mai mereu, nu duc nicăieri?

În teorie, fereastra de transferuri abia s-a deschis pe 1 iunie. În practică, suntem deja asaltați de sute de știri care nu spun nimic.

„Arsenal va transfera patru jucători!”

„Se pregătesc cheltuieli uriașe!”

„Berta a trecut la treabă!”

„Conflict între Berta și Arteta. Sesko sau Gyokeres? Cine are ultimul cuvânt?”

S-a mers până la a interpreta lipsa unui număr de pe tricou drept o strategie de piață: „Clubul știe ce face. Numerele 10 și 14 sunt păstrate pentru nume grele. We mean business!”

Și poate că da, poate că nu.

Dar în lipsa unor fapte concrete, totul devine teatru. Iar noi, suporterii, suntem publicul prins între speranță și exasperare.

Nu cred că avem parte de o campanie de PR regizată de Berta. Mai degrabă, e penuria de subiecte reale în această perioadă care îi împinge pe mulți să fabuleze.

Rezultatul? Atenția și timpul nostru devin combustibilul perfect pentru o industrie a clickbait-ului.

Cei care iubim cu adevărat clubul nu avem nevoie de promisiuni false. Preferăm realitatea, oricât de banală ar fi ea, în locul unor invenții vândute ca certitudini.

Cu cât mai puține iluzii, cu atât mai puține deziluzii.

Așa că, poate e momentul să facem un pas în spate și să ne reamintim că liniștea nu înseamnă lipsă de acțiune. Și că uneori, un club lucrează cel mai bine atunci când nimeni nu știe nimic.

---

⚽🎵 Încă ceva (Tun)Arsenal related. Dacă se aliniază continentele, mâine voi trage al doilea „old-school” podcast care sper să iasă la lumină vineri.

Nu video, nu live pe youtube, ci un podcast în adevăratul sens al cuvântului, dacă mai știți ce era un podcast, în lumea asta în care e o goană după video, tik-tok și sponsori, iar atenția ascultătorilor e împărțită în prea multe locuri, de la secțiunea de comentarii la decorul din casa participanților. 🎵⚽

---

🔴 COYG! ⚪