Când corectitudinea devine incorectitudine

Diversité, égalité, fraternité...

În toată avalanșa de știri, comentarii și analize de după etapa din weekend, o știre a trecut pe sub radar zilele trecute. O fi subiectul delicat de vină…

Echipa de fotbal feminin a făcut vinerea trecută tradiționala poză de grup de la începutul fiecărui sezon.

Nimic nou și interesant până aici.

Ce-a urmat?

Conturile de social media ale lui Arsenal au fost bombardate cu comentarii legate de faptul că în lotul lui Arsenal nu e nicio jucătoare de culoare.

Din nou, poate nimic nou, zona de comentarii de pe social media e de multe ori acaparată de trolli sau keyboard warriors al căror singur scop e să-i întărâte pe alții.

---

Totul putea să se încheie aici și evenimentul să rămână doar o poză de grup.

Reacția lui Arsenal a fost însă una șocantă surprinzătoare.

Să-mi cadă cafeaua din mână când am văzut articolul de pe The Guardian în care clubul Arsenal accepta că există o lipsă de diversitate în lotul echipei de fete și că diversificarea a devenit o prioritate pentru club.

“We acknowledge our current women’s first-team squad does not reflect the diversity that exists across the club and the communities we represent. Increasing participation among young women and girls from diverse backgrounds is a key priority for us at the academy level, with specific measures in place to improve pathways and accessibility.”

Clubul Arsenal consideră că e mai important ca în lot să existe diversitate rasială și ca fiecare rasă să fie reprezentată în echipă decât să recruteze cele mai bune jucătoare pe fiecare poziție.

Asta vine în condițiile în care:

• Chiar în lotul feminin, Arsenal dă dovadă că nu are restricții din punct de vedere al recrutării, având în componență jucătoare din toate colțurile lumii: Canada, Norvegia, Australia, Brazilia, Irlanda, Suedia, Olanda sau Spania.

• de echipa de fotbal feminin a lui Arsenal se leagă numele jucătoarei de culoare Alex Scott, una din cele mai importante jucătoare de fotbal din istoria Angliei.

• în echipa de la masculin, îi avem pe Bukayo Saka, Gabriel Jesus, William Saliba, Eddie Nketiah și Takehiro Tomiyasu, Reiss Nelson , Jurien Timber sau Mo Elneny printre jucătorii care vin din diferite grupuri etnice.

• în 2002, Arsenal devenea prima echipă din istoria Premier League care includea nouă jucători de culoare în prima echipă, cu Patrick Vieira, Sol Campbell, Lauren, Ashley Cole, Kolo Toure, Gilberto Silva, Nwankwo Kanu, Thierry Henry și Sylvain Wiltord, trimiși în teren de Arsene Wenger.

Am mai auzit de astfel de situații la admiterea în univesitățile din Statele Unite sau la interviurile din corporații, dar e prima dată când aud un asemenea punct de vedere la fotbal. E limpede că atunci când s-a făcut selecția lotului, nu s-a făcut un profil rasial al jucătoarelor, ci s-a analizat doar calitatea jucătoarelor, dar reacția (sub presiune?) oficială a clubului Arsenal transmite suporterilor ideea că o jucătoare bună poate fi evitată de către club, doar pentru că e albă.

Mă întreb și eu… ăsta nu e tot rasism?!

Prea multă corectitudine duce la incorectidutine.