Ce înseamnă transferul lui Calafiori pentru Arsenal?

Arsenal îl aduce pe Riccardo Calafiori de la Bologna în schimbul a 45 de milioane de euro.

De ce Calafiori?

Părea una din pozițiile cel mai bine acoperite numeric din lot, dar în același timp poziția unde simțeam că nu avem un jucător de top, de nivelul celorlalți coechipieri.

Zinchenko a avut accidentări dese și a fost nesigur pe faza defensivă, Kiwior a fost un soldat bun, dar lipsit de calitatea pe care te aștepți să o aibă un jucător de bandă la Arsenal, iar Tomiyasu ne-a dat încredere în plan defensiv, dar nu se simte confortabil în banda stângă.

Toți apărătorii noștri care pot juca în banda stângă erau foarte buni pe anumite momente ale jocului, dar aveau lacune la celălalt capăt al terenului. Unde dezamăgea Zinny, impresiona Kiwior. Unde avea lipsuri polonezul, compensa ucraineanul. Dacă Kiwior nu era suficient de rapid, îl aveam acolo pe Tomiyasu. Și așa mai departe, returul sezonului trecut fiind o continuă rotire a fundașilor stânga.

Riccardo Calafiori promite să vină și să ridice nivelul, îmbinând calitățile fizice, cu ușurința cu care controlează balonul și cu care face progresie prin posesie.

Dubiile mele legate de Calafiori

Mi-a plăcut faptul că de numele italianului nu s-a legat o telenovelă, așa cum se obișnuiește să se creeze atunci când mai multe cluburi vor un jucător important. Multe publicații din Italia au scris despre faptul că pe Riccardo îl interesează doar Arsenal și că agenții săi au respins din start orice încercare de deturnare a transferului din partea lui Juve, Chelsea sau Real Madrid. Asta arată că italianul și cei din anturajul lui au un caracter frumos și că Edu și Arteta continuă trendul aducerii de jucători care își doresc să fie aici nu doar pentru bani și care aderă la principiile non-negotiables.

Am, însă, trei rețineri în legătură cu transferul lui Calafiori:

• Transferurile după turneele finale. Italianul a fost unul din jucătorii care au impresionat la campionatul european și știm bine cât de rar se întâmplă ca starurile unui turneu final să continue forma bună la noua echipă după un transfer important.
  
  E limpede că jucătorul are calitate, dar mă îngrijorează și faptul că Riccardo are în „spate” doar un sezon complet de Serie A. Să fie suficiente 30 de meciuri la Bologna pentru a-l căli pentru atacanții puternici sau viteziștii din Premier League?
  În plus, îl aducem să-l jucăm (primordial) fundaș stânga, deși el a impresionat ca fundaș central. E imposibil să nu ai câteva rețineri pentru mutarea asta…

  

• Teama de o recidivă. În 2018, când Calafiori juca pentru tineretul lui AS Roma într-un meci cu Plzen în UEFA Youth League, italianul a suferit o accidentare groaznică la genunchi, mulți spunând la acea vreme că e un final de carieră pentru Richy. Au trecut 6 ani de la acea accidentare și 4 ani de la ultimele sale probleme la genunchi, timp în care Calafiori a mai lipsit doar în cateva meciuri din cauza unor probleme musculare. Unii specialiști spun că, după o astfel de accidentare, o recidivă te bântuie în tot restul carierei și mă tem să nu pățim cum am pățit-o cu Timber.

richycala

A post shared by @richycala

"A bad knee injury will keep me sidelined for a long period and will keep me away from the pitch, but the desire to come back STRONGER than before will increase every day. I find myself faced with a very difficult challenge but, as always, I will win!!!. There is the most important battle of my life ahead of me, and I certainly cannot back down. The time has come to put aside the boy, the, at times, little boy that I have been until now, and become a MAN." (Calafiori în 2018, o declarație care arată spiritul de luptător al italianului)

• Problemele de adaptare ale italienilor în Anglia. Calafiori va fi doar al patrulea italian din istoria lui Arsenal și va duce numărul de italieni din Premier League la unsprezece. Îmi amintesc și acum șocul cultural pe care l-a trăit Roberto Bianchi la Man City și miștourile care se făceau pe seama unuia care încerca doar să fie profesionist. Timpul a mai trecut de atunci, vestiarul lui Arsenal e unit și va face pașii spre integrarea lui Calafiori, dar și italianul va trebui să iasă din zona de confort.

Ce fel de jucător este Riccardo Calafiori?

Încă de la finalul sezonului, cei de la The Athletic scriau că Arteta e interesat de un fundaș versatil, care să poată bifa mai multe roluri pe linia de fund.

Relația bună pe care Arsenal o avea cu Bologna după transferul lui Tomiyasu a ușurat tratativele pentru fundașul momentului. În Calafiori, Arsenal are în sfârșit un backup solid pentru Gabriel Magalhaes și un fundaș stânga mai bun decât Kiwior și Zinchenko, care ar trebui să aducă mai multă agresivitate, mai multe forță, dar care să nu facă rabat de la capitolul tehnică.

La fel ca Havertz, prin Calafiori Arsenal mai adună un jucător„ciudat”, prin faptul că fizicul impunător nu corespunde cu stilul tehnic de joc.

În sezonul trecut, în 4-5-1-ul lui Thiago Motta de la Bologna, Calafiori a jucat fundaș stânga într-un singur meci. În toate celelalte etape, a fost folosit titular doar în centrul apărării, ca fundaș central-stânga.

Heatmap-ul sezonului de Serie A pentru Calafiori

Italianul are profilul croatului Gvardiol, un alt fundaș central stângaci solid care a impresionat în Premier League atunci când a fost folosit în banda stângă.

În primul său sezon la Bologna, Calafiori a câștigat cele mai multe dueluri aeriene, a reușit cele mai multe intercepții și a bifat mai multe pase de gol decât toți fundașii centrali din Europa. Sunt statistici care arată că italianul adus de Arsenal impresionează la toate capitolele și cifre care îmi amintesc de laudele pe care ni le aducea Rob Edwards după meciul direct din retur.

“They (Arsenal) are the one team out of all the three fighting that can play any game — if it’s physical, footballing, running, whatever it is they’ve got the answer, the personnel to play anything. They’ve got no weaknesses.” (Rob Edwards)

Ultimele două meciuri jucate de Calafiori arată cel mai bine profilul său polivalent. Cu Croația a fost distribuit în partea stânga a unei linii de trei fundași centrali, iar cu Spania a jucat fundaș central stânga într-o linie de patru. În ambele partide, nu s-a „ascuns” deloc de joc, a cerut mingea, a urcat cu ea la picior, fiind des prezent în jumătatea adversă.

Unde va juca Riccardo Calafiori?

Venirea italianului va însemna cel mai probabil că doi dintre Kiwior, Tierney sau Zinchenko vor părăsi clubul în vară. Mi-ar plăcea ca Zinny să fie cel care rămâne, pentru a ne păstra flexibilitatea de a putea introduce un fundaș lateral creativ în partea a doua în cazul în care lucrurile nu merg bine pe tabelă. Atât Kiwior cât și Tierney sunt de apreciat pentru devotamentul arătat în tricoul nostru, dar ambii și-au arătat limitele din punct de vedere tehnic.

Calafiori poate evolua ca fundaș central, fundaș stânga sau mijlocaș central. Conform transfermerkt, în cariera sa a evoluat 49 de meciuri ca fundaș stânga, 43 de meciuri ca fundaș central și doar 9 în linia de mijloc.

E greu de crezut că Arteta va strica perechea sudată din centru dintre Gabriel și Saliba, așa că cel mai probabil italianul va lua rolul de fundaș stânga și va fi prima varianta de înlocuire în centru, atunci când Gabriel va lipsi.

Pe hârtie, avem o linie de patru apărători puternici și prieteni cu mingea, dar și rezerve de calitate pe bancă. Va avea în sfârșit Arteta curaj să „rotească” mai mult?

În continuare, ne macină accidentările și se pare că nu vom începe sezonul cu întreaga linie de fund aptă de joc. Anul trecut l-am pierdut pe Timber încă din fașă, anul ăsta Tomiyasu are probleme și nu a făcut deplasarea în cantonamentul din SUA.

Rămâne de văzut și care e rolul în care-l vede Arteta pe Timber în aceasta nouă linie de fund a lui Arsenal și dacă opțiunile mult mai bune de pe bancă îl vor face în sfârșit pe Arteta să rotească mai mult. Dar despre situația întregului lot vom vorbi în perioada următoare.

🔴 COYG! ⚪