Cu un ochi râd, cu unul... tremur.
Nu voiam să cred din nou… dar Arsenal nu te lasă. | Mi-e puțin ciudă că n-am dat mai multe goluri și că asta s-ar putea să ne coste | Gânduri după Arsenal vs Fulham 3-0
Come on Arsenal, nu ne face asta… 6 puncte avans cu 2 meciuri în plus jucate. Să începem iar să sperăm, să ne amăgim?!… Goddamnit.
Nu mai țin minte de când n-am mai avut o pauză așa liniștită în campionat, după ce Gyökeres și Saka au făcut 3-0 în prelungirile primei reprize. Din păcate, scorul a rămas așa și mi-e puțin ciudă că n-am dat mai multe goluri și că asta s-ar putea să ne coste la final.
Primul 11 a fost spot on și încă de când s-a afișat am avut un vibe bun că va fi un meci reușit. Asta pentru că aveam un plus de calitate ofensivă în flancuri, atât la mijloc cât și în apărare.
Știu că mă repet, dar avem nevoie de tehnici cât mai mulți în primul unsprezece ca să jucăm mai bine decât am făcut-o în ultimele 2 luni, no rocket science: jucători mai tehnici, de calitate, produc un joc mai bun. Urăsc că am ajuns să citez din el, dar pare că e ca la pilda aia a lui Mourinho cu omleta și ouăle de trei categorii.
În plus, când deschizi scorul foarte devreme, meciul curge altfel. Multe din frustrările de la meciurile de acasă din ultima vreme au avut un pattern similar: am început bine, am controlat meciul, dar n-am dat gol în primele 20-30 de minute, apoi presiunea noastră scade mult și jocul devine frustrant.
Am marcat cu Fulham devreme și n-am mai retrăit „tristețea” din ultimele săptămâni. Ne-am desprins chiar cu golul pe care ni l-am dorit tot sezonul, cu Gyökeres atacând bine un spațiu din careu și finalizând acțiunea personală a lui Saka.
Câteva lucruri care mi-au plăcut
🌞 Tehnicitate. În dreapta, Saka e mai tehnic și mai lucid cu mingea la picior decât Madueke. În stânga, Trossard e mai tehnic și mai lucid decât Martinelli, iar Calafiori e mai tehnic și mai bun pe ofensivă decât Hincapié. Nu-i de mirare că jocul a arătat mult mai bine cu oamenii ăștia „noi” de calitate în teren. Nu ar trebui să ne mire asta, dar problema pe care Mikel Arteta n-a reușit să o rezolve e să dea click și identitate jocului și atunci când Martinelli, Hincapié, Madueke și Gyökeres sunt în același timp pe teren.
⭐ Lansarea lui Eze. N-a mai reușit un gol sau vreo pasă de gol, poate că n-a avut cel mai strălucit meci, dar mi-a plăcut enorm lansarea către Gyökeres și coordonarea cu suedezul, care stă pe vârfuri și atacă spațiul imediat cum Eze „încarcă” pasa în adâncime.
👑 King Henry la meci. M-am bucurat să-l văd din nou pe Thierry Henry pe Emirates. De fiecare dată îmi place să-l aud în emisiunile de la Sky sau CBS Golazo. E cu picioarele pe pământ, are o aură a lui și mai ales acel special touch, vorbind mereu despre Arsenal cu „WE”.
🥰 MLS. A fost primul meci ca titular în Premier League în linia de mijloc pentru Myles Lewis-Skelly la Arsenal (toate implicările lui aici). După ce etapa trecută Arteta îl lăsase în afara lotului pe Nørgaard și îl introdusese pe MLS în locul lui Zubimendi, acum reafirmă încrederea în Myles. Titular în poziția de mijlocaș central stânga, excelent la minge și la recuperare, cu aceeași abilitate remarcabilă de a proteja mingea în situații grele. Știam cât de bun poate fi cu mingea la picior, dar sâmbătă m-a impresionat și prin recuperări și realizările fără minge.
🌞 Trossard. Poate că i-a prins bine pauza de aproape o lună de la ultima apariție ca titular. A părut într-o formă fizică mai bună și, mai important, a inițiat acțiuni personale și a încercat să fie decisiv. Un winger trebuie să facă asta constant, iar Leo părea că nu mai găsea resurse fizice și creative în ultimele săptămâni.
👏 Încă un Golden Glove pentru Raya. Încă un clean sheet a însemnat faptul că încă de pe acum David Raya a câștigat pentru a treia oară la rând trofeul onorific de Golden Glove. De multe ori am senzația că nu apreciem suficient siguranța pe care ne-o aduce spaniolul între buturi. Un transfer care l-a vremea lui a părut nenecesar, s-a dovedit a fi unul foarte reușit.
🥰 45 de minute euforice. A fost una dintre cele mai bune reprize făcute de Arsenal în acest sezon, echipa atacând un Fulham pierdut cu fluiditatea și încrederea pe care rar le-am văzut în 2026. Mi-a intrat la inimă bucuria puștilor când Gyökeres era ovaționat de fani și, în același timp, mulți au scris că la fluierul de final al primei reprize a fost un Emirates buzzing cum rar a fost în ultima vreme. Cu toții aveam nevoie să ne amintim că Arsenal poate aduce și bucurii.
Câteva lucruri care nu mi-au plăcut
😔 Andrei Grecu la comentariul Voyo. Au fost multe, dar cireașa de pe tort a fost „Unde a fost acest Arsenal TOT sezonul?:!”. Noroc cu Ion Alexandru că-l mai potolea... Mi-a amintit de acel Burnley – Arsenal din tur, când Mihai Mironică și Bogdan Nevel s-au nimerit împreună și au dat-o în petec, nefiind nimeni cu capul pe umeri să-i tempereze.
😔 Ezitările lui Ben White. Știu că instinctul nostru ar fi să nu-l mai vrem în primul 11, dar în același timp nu poți reveni la forma de odinioară decât dacă joci din nou constant. Mikel Arteta a avut încredere să-l bage titular cu Newcastle, la Madrid și acum iar cu Fulham și cred că seria asta nu poate decât să-l ajute pe Ben să-și recapete încrederea și viteza de joc. Nu m-ar mira să-l vedem tot pe el titular și la returul cu Atletico Madrid.
😡 Doar 3 goluri marcate… Mi-e ciudă că am marcat doar 3, sper să nu ne coste la final de campionat… Fulham a fost în corzi în prima repriză, mai putea încasa 2 goluri lejer. Mă tem că acest avans de 4 goluri față de Manchester City la golaveraj nu înseamnă mare lucru dacă terminăm la egalitate de puncte. Înțeleg perfect schimbările și drop-off-ul din repriza a doua, jucătorii și-au mai dozat inevitabil entuziasmul, deși Arteta părea revoltat de treaba asta.
😔Gabriel Jesus. Nu-i prima dată în sezon când simt și scriu că schimbarea Gyökeres – Jesus mai tare ne trage în jos decât să ne aducă un plus. Poate că Gabriel Jesus poate aduce o sclipire de moment, dar pare deconectat de jocul și de ritmul echipei de fiecare dată când intră.
😡 Noni. Nu-mi displace Madueke, cred că e o adiție foarte bună în lot și e bine că are calități diferite față de ale lui Saka, iar cu cei doi sănătoși putem varia diferit în zona aceea. Dar e un plus evident de calitate în favoarea Saka, care parcă vine mai degrabă din decision making, din a ști ce să faci mai bine în fiecare moment, decât din valoarea individuală per se. Madueke îmi dă uneori senzația aia pe care o aveau profesorii cu copiii geniali, dar indolenți… știi că poate mai mult, dar nu o face constant și ia decizii proaste pentru el. Mai e de șlefuit la el, dar calitățile sunt acolo!
Ce urmează pentru Arsenal?
Nu avem prea mult timp de respiro emoțional că returul cu Atletico Madrid bate la ușă.
Patru sau (fingers crossed 🙏) cinci meciuri rămase până la finalul sezonului:
Arsenal - Atletico, marți, 5 mai, 22:00
West Ham - Arsenal, duminică 10 mai, 18:30
Arsenal - Burnley, luni 18 mai, 22:00
Crystal Palace - Arsenal, duminică 24 mai, 18:00
🔴 COYG! ⚪
💡 Recomandare de citit: Cei de la The Athletic au un material foarte interesant în care discută cu patru fani Arsenal din patru generații diferite despre cum trăiesc lupta la titlu și cum gestionează finalul de sezon.
Ne-au trebuit 8 luni să învățăm să-l jucăm pe Gyokeres. Dar s-ar putea să o fi făcut exact când contează mai mult.
Imi e greu sa cred ca o sa castige tot City pana la final . Mi teama de un singur lucru de meciul de maine ( pentru moral ) .