De ce trebuie să alegem între Ødegaard și Eze?
De ce creăm o luptă între Ødegaard și Eze când putem să ne folosim de amândoi? Ødegaard și Eze nu sunt rivali, ci doar soluții diferite.
De când Eze a fost transferat în vară și folosit pe rolul lui Ødegaard, am citit constant păreri ori foarte bune, ori foarte rele despre fiecare dintre ei și, la multe meciuri, concluzia era că „cel mai bun dintre cei doi” era mereu cel care nu juca.
Când joacă unul și e șters, ne gândim imediat cât de bun ar fi fost celălalt. Și invers.
Dar fotbalul nu trebuie să fie o goană a schimbărilor permanente. E un joc al relațiilor, al automatismelelor, al chimiei. Iar chimia nu se construiește peste noapte.
👀 Din ce am văzut până acum, deși amândoi sunt, în sens larg, mijlocași ofensivi de creație, profilurile lor sunt destul de diferite.
Se simt cel mai bine în zone diferite - în halfspace-uri opuse - și au calități care ajută în tipuri diferite de meciuri.
Și atunci apare întrebarea: de ce să transformăm totul într-o luptă directă între ei, când e limpede că ne pot ajuta amândoi? Poate chiar concomitent.
De ce totul trebuie să fie la extreme și dacă-l apreciem mai mult pe unul din ei, e musai să-l punem la pământ pe celălalt?
Când trebuie să ținem de minge
Finalul meciului cu Wolves a fost un exemplu bun. Arsenal avea 2-1 pe tabelă, dar echipa era de nerecunoscut: identitate pierdută, mingi degajate, posesie cedată, zero control al tempoului. Ødegaard nu era apt și a lipsit, iar Eze – intrat în minutul 60 – a părut pierdut între linii. N-a reușit să ne ajute să ținem de minge, să calmăm jocul, să „omorâm” ritmul adversarului.
Am intrat în hora lui Wolves și am pierdut avantajul.
Poate că Ødegaard, cu obiceiul lui (da, uneori dus la extrem) de a coborî lângă Zubimendi și Rice, de a cere mingea jos și de a conduce construcția, ne-ar fi ajutat să gestionăm altfel finalul. Era genul de meci în care controlul lui ar fi fost aur.
Împotriva unui low block
Dubla cu Spurs poate fi relevantă din alt unghi.
Cred că e unanim acceptat că Ødegaard e, în general, mai reținut la risc. Preferă să țină de minge, să construiască, să aștepte spațiul ideal. Eze, în schimb, riscă mai mult la pasa verticală, forțează mai des duelul, rămâne mai sus și caută execuția rapidă.
Sigur, există excepții. Ødegaard a avut în trecut și meciuri excelente contra unor apărări aglomerate, iar Eze a avut și partide în care n-a găsit soluții. Dar per ansamblu, acesta e feeling-ul după șase luni cu cei creativi în lot: sunt diferiți, dar nu neapărat interschimbabili.
Dar dacă mijlocul ideal îi include pe amândoi?
Pentru mine, cei doi pot coexista.
Ødegaard poate funcționa foarte bine ca un inter / „nr. 8” care coboară constant să lege jocul. Are plăcerea asta de a participa la construcție, de a atinge mult mingea, de a opera într-o zonă mai joasă. Se descurcă bine sub presiune cu mingea la picior.
Eze, după șase luni în care l-am analizat la sânge, e clar un jucător de mare calitate, dar încă în căutarea locului ideal la noi. Folosește mai puțin piciorul stâng, ceea ce îl limitează când joacă inter dreapta și trebuie să intre în centru, cum o face Ødegaard. Dar asta nu înseamnă că nu poate juca inter stânga.
De acolo ar putea intra mult mai natural în centru, ar putea finaliza mai ușor și ar putea deschide culoare pentru Martinelli / Trossard sau Gyökeres. Poate că acolo e cheia.
Mi se pare păcat că formula cu amândoi (Ødegaard și Eze - interi) a fost încercată atât de puțin – practic doar în tur, cu West Ham, și nici atunci pentru mult timp. Și poate că nu e o coincidență că acea repriză e cea în care Arsenal a șutat de cele mai multe ori spre poarta adversă într-o repriză din acest sezon de Premier League. Astfel de experimente au nevoie de continuitate, nu de 30 de minute.
Știu, niciunul n-a impresionat constant pe întreg parcursul sezonului. E normal ca noi, fanii, să avem un favorit în acest „duel” pentru titularizare, dar asta nu înseamnă că trebuie să tranșăm totul în termeni de „Team Ødegaard” vs „Team Eze” și că unul e bun, iar celălalt e praf.
De ce creăm o „luptă” între Ødegaard și Eze, când putem să ne folosim de amândoi?
E un privilegiu să ai astfel de opțiuni. Ar trebui să fie un motiv de entuziasm, nu un pretext pentru a arunca cu pietre în cel care nu e favoritul nostru.
🔴 COYG! ⚪