Nu e ușor și plăcut să scrii după un astfel de meci, dar nu scrii despre echipa ta doar la bine la fel cum nu-ți susții echipa doar la victorii.
When it’s good, it’s good. When it’s bad, it’s really bad!
De regulă când o echipă câștigă multe meciuri la rând e ridicată în slăvi, iar atunci când trece printr-o perioadă nefastă, e făcută cu ou și cu oțet.
Nu suntem într-un moment deloc bun, deci s-a dat liber la titluri și formulări prăpăstioase.
S-a scris despre meciul de ieri că echipa a arătat jalnic, ca una de la retrogradare sau că Arteta a primit o lecție de la Howe.
Dacă mă întrebați pe mine, n-am văzut nimic mai mult decât un meci insipid „de Championship”, o bătălie onestă între două grupuri de jucători cu gândul mai mult la determinare și la a nu pierde dueluri și mai puțin la a fi inteligenți pe teren.
Capcana în care nu trebuie să cădem
Am scris des anul trecut cum flancul nostru stâng este mult sub cel drept și despre cum avem nevoie să îmbunătățim influența aripii stângi în jocul echipei.
Singurul jucător din lot care probabil nu avea un backup senior în lot s-a rupt în septembrie, iar deciziile clubului din vară ne-au pus într-o poziție riscantă.
Accidentarea și absența lui Ødegaard ne-au transformat încetul cu încetul într-o echipă care face foarte bine lucrurile de bază, dar… cam atât.
Dar să nu cădeți în capcana de a crede că Arsenal arată atât de jalnic pe cât o arată titlurile dezastruoase din social media.
Echipa în continuare se apără compact, arată determinare și are trasee bine definite de joc pe faza de atac, doar că la nivelul ăsta nu e suficient.
Sclipirile lui Saka nu sunt suficiente, echipa având nevoie de Ømul care căra mingea, care dădea tonul pressingului și care de multe ori cobora să primească de la fundași și făcea progresie cu mingea la picior.
Progresia noastră și atacurile poziționale erau atașate pe fundamentul triunghiului format dintre White - Ødegaard și Saka, dar în sezonul acesta i-am avut împreună pe cei trei doar în primele trei etape.
„But it was a game lost also in Oslo on 9 September as Martin Ødegaard damaged ankle ligaments playing for Norway. Without him, there is a lack of creativity in midfield, no brain to pull the other parts of the side together.” (Jonahtan Wilson)
Dincolo de impactul accidentării căpitanului Ø la nivel tactic, la fel de tare s-a văzut impactul psihologic al absenței sale, după cum remarca și Jonathan Wilson în The Guardian:
„And then there’s the psychological impact of Ødegaard’s absence, which seems to have driven Arsenal into an increasingly defensive posture that, paradoxically, has made them worse at defending.”
De ce mi se pare un moment mai greu față de ianuarie 2024
În ianuarie 2024 Arsenal trecea printr-o serie nefastă de rezultate și mulți erau îngrijorați de criza de rezultate. Eram relaxat atunci pentru că jocul echipei convingea. Echipa ajungea des la poartă și rata ocazii mari meci de meci.
Acum lucrurile stau diferit. Echipa suferă grav la capitolul creativitate și încredere. Ne-am pierdut ușurința cu care fixam echipele în treimea adversă și pasam cu răbdare până găseam breșa în apărarea adversarului. Ødegaard va reveni în următoarele săptămămâni, dar să nu ne așteptăm că va zburda încă de la primul meci. Până când jocul nostru își va relua cursivitatea, e posibil să ne îndepărtăm și mai tare de primele două poziții.
Ce urmează pentru Arsenal?
Acum ar fi fost un moment bun de aruncat prosopul și de a intra în pauza internațională, doar că până atunci mai avem două deplasări grele.
Dacă în Liga Campionilor noul format ne mai permite un pas greșit, nu putem spune același lucru despre campionat, unde o înfrângere pe Stamford Bridge ne-ar încheie orice socoteală cu primele două locuri.
🔴 COYG! ⚪
Inter - Arsenal, miercuri 6 noiembrie, 22:00
Chelsea - Arsenal, duminică 10 noiembrie, 18:30
Arsenal - Nottingham Forest, sâmbătă 23 noiembrie, 17:00
Sporting Lisabona - Arsenal, marți 26 noiembrie, 22:00
West Ham - Arsenal, sâmbătă 30 noiembrie, 19:30