Victorie pe Old Trafford.
Chinuită, urâtă.
Dar victorie. Și până la urmă asta contează.
Nu cred că multe echipe vor pleca acasă cu puncte de aici în acest sezon.
E greu să analizezi un meci atât de urât, plin de greșeli personale și fără un plan tactic clar, în care cele două echipe au semănat mai degrabă cu doi boxeri trecuți de prima tinerețe: garda jos, pași greoi și mereu în căutarea unei lovituri decisive pe care n-o mai reușesc.
Mulți suntem îngrijorați că Arsenal n-a arătat deloc ca o echipa fluidă, elegantă cum ne obișnuise în precedentele sezoane. Am jucat prost, am tras de timp, am construit greoi, dar am câștigat.
Sunt convins că jocul frumos nu a dispărut din ADN-ul nostru, calitatea și potențialul sunt acolo, le vedem.
Dar de câte ori n-am văzut meciuri în care aveam totul sub control, în care atacam sublim, dar nu băgam mingea în poartă?! De câte ori nu se întâmpla asta chiar pe Old Trafford cu echipele lui Sir Alex…
Azi a fost invers: zero coeziune și zero ritm, dar scorul e singurul care contează.
Care ar fi fost reacțiile dacă Arsenal juca sclipitor, dar pierdea? Vă imaginați voi…
Trei puncte pe Old Trafford, în prima etapă. Un început excelent.
Emoțiile băieților din teren parcă au ajuns și la mine în timpul meciului. Mi-a fost greu să înțeleg intențiile tactice ale ambilor antrenori și simt că mai am nevoie să văd o dată meciul pentru a înțelege ce s-a întâmplat.
Mai mult, din graficul cu poziția media a jucătorilor în teren și din rețeaua de pase din prima oră de pe Old Trafford, reies câteva detalii:
poziția lui Martinelli. Alteori cel mai avansat om al echipei, acum a coborât mult și a primit mingea la picior, nu în profunzime, mult mai „jos” în teren. Calafiori a fost mai puțin inverted și mai mult avansat în flanc. O surpriză pregătită de staff?!
Gyokeres a avut puține atingeri, dar din graficul rețelei de pase se vede că primește mingea mult mai sus și că aglomerează mai puțin zona din dreapta așa cum o făcea Havertz sezonul trecut. Păcat că Saka a avut o zi nefastă și n-a făcut mai mult pe spațiile pe care le-a avut.
Apariția lui Gyokeres face ca așezarea noastră să arate mai mult a 4-1-4-1 / 4-3-3 și mai puțin a formulă cu 9 fals sau două numere 10, cum eram de multe ori cu Odegaard & Havertz în teren. Poate fi și una din cauzele jocului mai puțin „așezat” al nostru.
Ce nu mi-a plăcut
🫠 Concentrarea. Ca-n prima zi de școală. Emoții peste tot, de parcă toți băieții abia debutau în Premier League. Apărătorii noștri păreau că joacă pentru prima dată împreună: pase simple greșite, poziționări aiurea, decizii neinspirate. Chiar și Rice părea captat de emoții. În loc să facem construcția aia curată marca Arsenal, ne-am lăsat atrași în jocul care pe care al lui United, cu multe mingi lungi și cu puține momente de respiro.
“I think there were seven, eight situations when the ball is completely open to play through and we are on. And we give that ball away and then it becomes a basketball game.” (Arteta după meci)
😱 Gyokeres și contraatacurile. Un debut modest pentru suedez care într-o oră de joc a reușit doar 21 de atingeri și 4 pase reușite din 9 încercări.
Am încercat în presezon să analizez ce e și ce nu e Gyokeres tocmai pentru a mai tempera entuziasmul sosirii golgeterului ultimilor ani din Europa. Dar ăsta trebuia să fie genul de meci care să se preteze pe calitățile lui Gyokeres. Eșecul lui Gyokeres de azi e în mare parte eșecul lui Arsenal pentru că am irosit prostește din fașă prea multe șanse de contraatac.
Ce mi-a plăcut
🫡 Cine merită lăudat? David Raya, clar. Golden Glove-ul din ultimele două sezoane de Premier League a început sezonul cu un nou clean-sheet. Ne-a scos din belea de câteva ori și a controlat bine zona aeriană a careului la toate centrările și mingile lungi aruncate din cornere si faze fixe.
În rest, e greu să dai note de trecere…
🤕 Efortul. Totuși trebuie spus și asta: băieții au alergat, au tras, au depus efort. Chiar și cu toate greșelile copilărești, s-a văzut dorința. Nu poți să le reproșezi că nu au avut motivație. A lipsit execuția, concentrarea, nu motivația.
💡Opțiunile de pe banca de rezerve. Să știi că oricând pot intra oameni de pe margine de o valoarea similară cu cei din teren e ceva nou la noi. N-am avut nicio grijă când Timber și MLS au intrat în locul lui White și Calafiori sau mai târziu Merino în locul lui Rice.
Ceva mă face să cred că vom vedea câteva rotații cu Leeds și că Havertz va începe în atac etapa următoare. Kai pare că stă mai bine cu pregătirea fizică și a intrat mult mai calm și mai composed.
Ce urmează pentru Arsenal?
Avem o gură de oxigen cu Leeds, dar pe Anfield dacă repetăm figura asta… nu ne mai scoate nimeni.
Arsenal - Leeds United, sâmbătă 23 august, 19:30
Liverpool - Arsenal, duminică 31 august, 18:30
Arsenal - Nottingham Forest, sâmbătă 13 septembrie, 14:30
Arsenal - Man City, duminică 21 septembrie, 18:30
Newcastle - Arsenal, duminică 28 septembrie, 18:30
🔴 COYG! ⚪