Lucrurile bune făcute bine
Lucrurile bune făcute bine
Gânduri după Arsenal - Liverpool 3-1
Pentru Arsenal, partida cu Liverpool era una de totul sau nimic. O înfrângere ne încheia socotolile cu orice gând că vom fi iar acolo sus, până spre finalul sezonului.
Ce motivație mai mare poți avea decât să știi că joci în fața propriilor fani și dacă pierzi, ieși din lupta la titlu?
Aseară, Arsenal a înregistrat un xG de 3.76, cea mai mare valoare a acestui indice pe care-l reușește o echipă împotriva lui Liverpool în Premier League, de la apariția măsurătorilor xG încoace. Mai mult, Liverpool a avut doar 21 de atingeri în ultimii 20 de metri, cel mai scăzut număr al lor în acest sezon.
Analiză
Înainte de meci, Arteta era calm și spunea că tot ce trebuie să facem e să repetăm maniera de joc din ultimele două întâlniri cu Liverpool, în care se văzuse o superioritate tactică a tunarilor și în care doar ratările din fața porții ne puseseră bețe în roate. Mi-a plăcut ideea lui Arteta, care rezona mult și cu gândurile pe care i le spuneam Andreei pe WeLoveSport, când spuneam că nu e motiv de panică după ultimele 3-4 rezultate din 2023.
"What we need to do is play the way we played in the last two games against them, and be more efficient in the areas that are going to decide the game.” (Arteta)
Când pierzi, ești tentat să schimbi radical lucrurile, să arăți lumii că ești la conducere și că faci ceva. Doar că de multe ori schimbările astea sunt făcute de dragul lumii. Rezultatele proaste ale lui Arsenal din finalul lui 2023 erau consecințele unor probleme de ordin mental și ale neinspirației la finalizare. Nicidecum nu erau probleme de joc per se.
De asta e important să vezi lucrurile în ansamblu și să nu judeci doar după ce arată tabela. Să-ți creezi principii de joc, să nu schimbi viziunea după cum bate vântul, ci doar să-ți aplici planul, dar mai bine. E ceva ce chiar rivalul nostru de aseară, Jürgen Klopp, predica în prima parte a mandatului său când jocul echipei mergea, dar rezultatele lipseau: “We win the football game and everybody is happy, we don’t win it and everyone has enough reasons why we will never win a football game again. That’s how it is. For me, it’s very wrong! Focusing on process over results is the right move.”
Și așa s-a și întâmplat.
Am câștigat respectând aceleași principii și făcând aceleași lucruri pe care le-am făcut în decembrie pe Anfield sau la început de ianuarie pe Emirates:
Superioritate numerică în centrul terenului, unde fie coborârile lui Havertz (care a fost mai mult decât un 9 fals în acest meci), fie urcările lui Zinchenko ne făceau des să avem un om în plus la construcție. Urmăriți-l pe Havertz la faza de mai jos…
Pressing organizat într-un 4-4-2, în care Havertz și Odegaard restricționau accesul către playmaker-ul retras al lui Liverpool, Alexis MacAlister. Asta remarca și Klopp după meciul din FA Cup, când era pus pe gânduri de „inovația” cu cei doi: "It is difficult to prepare for what Arsenal did tonight. Havertz and Odegaard, more or less as double 10s. A 4-2-2-2." (Klopp)
Izolarea intenționată a lui Martinelli și forțarea duelurilor 1vs1 cu Trent Alexander Arnold.
Primul 11
A fost unul din rarele momente în care am văzut echipa de start și nu am avut nimic de comentat. Totul mi s-a părut la locul lui. În absența lui Jesus, Havertz era de preferat după prestația bună ca False 9 / pivot în meciul din FA Cup. Cât despre perechea lui Rice, de ceva timp tot strig aici că, în absența lui Partey, cel mai bun mijloc al nostru e cu Rice și Jorginho. Italianul a făcut un meci excelent aseară, primind laude la interviuri de la toți colegii.
Ce mi-a plăcut
Jorginho. 7 pase care au făcut progresie, cele mai multe recuperări și cele mai multe intercepții dintre toți jucătorii de pe teren. Nu cred că e o coincidență că victoriile mari cu Manchester City și Liverpool au în comun faptul că Declan Rice l-a avut partener în centru pe Jorginho, omul care de multe ori joacă simplu, dar îi face pe toți ceilalți să fie mai buni. Nu-i de mirare că tot într-un dublu-pivot, Jorginho a fost un om esențial în echipe care au câștigat Liga Campionilor și Campionatul European. Italianul se îndreaptă spre ultima etapă a carierei sale și ar fi bine ca Arsenal să-l stoarcă de tot fotbalul pe care-l mai are în picioare…
"A really intelligent player. His biggest quality is that he makes people around him better. He's unbelievable. An example, a role model. He has been in a lot of pain, playing with an issue for months." (Arteta despre Jorginho)
Gabriel Martinelli. A fost un pericol constant izolat acolo în banda stângă. A făcut ce trebuia să facă în fața lui Trent Alexander-Arnold. Să forțeze dueluri 1vs1 și să stea avansat pentru a restricționa aportul ofensiv al lui Arnold și pentru a specula eventuale pase în profunzime. Cum s-a și întâmplat la golul 2.
Declan Rice. O prestație atât de solidă la mijlocul terenului pare ceva la ordinea zilei pentru Rice. Atât de bun a ajuns englezul…
Kai Havertz. Da, a fost de multe ori clumsy prin felul în care controla balonul cu picioarele lui lungi, dar ne-a oferit o soluție de tip plan B în momentele în care nu reușeam să legăm țesătura de pase. Să nu mai spun de capacitatea fizică a germanului, Havertz își lasă ego-ul deoparte, face un pressing impresionant și nu se dă deoparte de la alunecări și băgat „materiale”. Știu că nu pentru asta a plătit clubul 70 milioane de euro, dar nimic din atitudinea lui Kai nu ne poate face să-l condamnăm.
Familia. Am mai spus-o. Actualul grup al lui Arsenal arată o unitate cum nu țin minte să mai fi văzut în ultimii ani la echipă. "It's such a good group, no one is selfish here.", spunea și Rice aseară după meci. De altfel, Jorginho și Rice, rivali pe același post, ar avea toate motivele să se invidieze, dar cei doi au dezvoltat o relație extraordinară confirmată de momentele de după victoria de ieri.
Ce nu mi-a plăcut
Comentariile lui Carragher. După meci, Jamie Carragher a criticat felul în care Martin Ødegaard s-a bucurat după meci. Øde i-a împrumutat camera foto lui Stuart MacFarlane, fan Arsenal de-o viață, și i-a făcut câteva poze, după ceea ce poate să fi fost ultimul Arsenal - Liverpool la care Stuart e fotograful clubului.
„Essentially pundits focus on celebrations when they don’t have anything more interesting or insightful to say. It’s filler to cover up for a lack of analytical insight.” (Tim Stillman)
„Stuart, the photographer, is a life long Gunner, it’s an opportunity for a memory, why’s everyone trying to kill the joy? Don’t kill the joy. As soon as Arsenal do anything, everyone piles on like Arsenal aren’t allowed any joy. Don’t let them spoil it. My manager, keep celebrating with passion like you all do.” (Ian Wright)
Golul primit prostește. În acest sezon, Saliba ne-a arătat că se descurcă tot mai bine cu mingea la picior și că e capabil să iasă bine din situații grele. Aseară, în prelungirile primei reprize, a ales din nou să fie elegant și să protejeze mingea care se îndrepta către Raya, dar cred că era mult bine dacă bubuia mingea în afara terenului.
Ratările din prima repriză. Nu cred că am fost singurul care a trăit prima repriză cu gândul că ratarea uriașă a lui Saka se va răzbuna și că Liverpool va marca la prima semi-ocazie, cum s-a și întâmplat.
Liverpool a început mai tare repriza a doua și părea că Jurgen Klopp și-a montat mai bine trupa la pauză. Arsenal a intrat mai greu în repriza secundă și m-am temut de efectele schimbării Zinchenko - Kiwior, polonezul încă nereușind să ne câștige încrederea. De data asta, Jakub a făcut un meci bun, n-a pierdut niciun duel, iar lipsa de aportului său la construcție a fost compensată de jocul excelent al lui Jorginho în partea stânga a dublului pivot de la mijloc.
Următoarele cinci meciuri pentru Arsenal:
West Ham - Arsenal, duminică 11 februarie, 16:00
Burnley - Arsenal, sâmbătă 17 februarie, 17:00
FC Porto - Arsenal, miercuri 21 februarie, 22:00
Arsenal - Newcastle, sâmbătă 24 februarie, 22:00
Sheffield Utd - Arsenal, sâmbătă 4 martie, 22:00
🔴 COYG! ⚪