Teama de zbor a lui Dennis Bergkamp, o poveste inimaginabilă în fotbalul de azi
Povestea „Olandezului zburător” care a evitat avioanele e una din ultimele povești din era romantică a fotbalului...
Dennis Bergkamp este cunoscut ca unul dintre cei mai talentați fotbaliști ai generației sale, însă în spatele succesului său se ascunde o poveste mai puțin cunoscută despre o frică profundă care i-a marcat cariera: teama de zbor.
Pentru o vreme, meciurile din Europa ale lui Arsenal erau însoțite de poveștile legate de frica sa de a călători cu avionul.
Îmi amintesc și acum cum rămâneam uimit la poveștile comentatorilor TVR care ne spuneau la meciurile lui Arsenal din cupele europene de la finalul anilor ‘90 cum Dennis a făcut deplasarea de unul singur.
Dacă Arsenal avea o deplasare în partea de Vest a Europei, olandezul pleca din Londra cu mașina personală cu o zi mai devreme decât restul echipei. Dacă Arsenal avea o deplasare în estul Europei, Dennis rămânea acasă. Varianta de a călători cu avionul era exclusă pentru el.
Un fapt care ar fi de neînchipuit în fotbalul de azi…
Cum a apărut fobia de zbor
Prin anii ‘90, Bergkamp a dezvăluit în mai multe interviuri că frica sa de a zbura a început după o experiență terifiantă la bordul unui avion, când era parte a echipei naționale a Olandei.
Un incident tehnic din timpul unui zbor către Statele Unite înaintea Mondialului din 1994 a lăsat un impact puternic asupra lui, iar de atunci gândul de a se mai urca într-un avion a devenit insuportabil.
Această teamă s-a intensificat pe măsură ce anii au trecut, iar Dennis a ajuns să refuze cu fermitate călătoriile aeriene.
Însă în autobiografia sa, Bergkamp a recunoscut că fobia sa de zbor a început mult mai devreme.
La sfârșitul anilor ‘80, un avion care plecase din Olanda către Surinam s-a prăbușit și a provocat moartea a 176 de persoane. La bordul avionul se aflau și mai mulți colegi pe care Bergkamp i-a avut la Ajax și la echipele de juniori ale Olandei. Mulți au spus că la bordul acelei aeronave puteau să se afle chiar și Dennis Bergkamp, alături de Ruud Gullit și Frank Rijkaard, dar aceștia nu au primit acordul cluburilor lor pentru a face deplasarea la un meci amical fără sens.
"I've got this problem and I have to live with it. I can't do anything about it, it is a psychological thing and I can't explain it.
"The Dutch FA has been sympathetic, so have have Arsenal, so far.
"I am considering psychiatric help. I can't fly. I just freeze. I get panicky. It starts the day before, when I can't sleep.'' (Dennis Bergkamp)
Impactul asupra carierei la Arsenal și aspura contractului său
Teama de zbor a devenit o problemă pentru Arsenal odată cu transferul olandezului pe Highbury, mai ales în contextul deplasărilor din competițiile europene.
Arsenal a știut asta, iar Bergkamp scria în autobiografia sa cum clubul stabilise că deși și-l dorește foarte mult, va scădea 100 000 de lire din salariul anual agreat doar pentru faptul că olandezul nu va ajunge în câteva deplasări.
“It got so bad I would look up at the sky during away games to see what the weather was like. Were there any clouds coming? Sometimes I was preoccupied by the flight home while I was playing football. It was hell.
“When I was in talks with Arsenal, if I said ‘a million’ they automatically deducted a hundred grand ‘because you don’t fly’. And I accepted that.” (Dennis Bergkamp)
În anii '90 și 2000, Arsenal se califica regulat în Liga Campionilor sau Cupa UEFA, iar deplasările erau frecvente. Fără Bergkamp, echipa pierdea un jucător cheie în meciurile din deplasare.
Totuși, clubul a fost dispus să-l susțină și să găsească soluții, având în vedere talentul și contribuțiile sale pe teren.
În anumite cazuri, Bergkamp călătorea cu mașina sau trenul, parcurgând distanțe uriașe pentru a ajunge la meciuri. De exemplu, pentru a ajunge la un meci important din Italia, a călătorit cu trenul timp de peste 24 de ore. Cu toate acestea, erau situații în care distanțele erau prea mari, iar Arsenal era nevoită să joace fără el.
Supranumele „Olandezul Non-Zburător”
În mod ironic, Bergkamp fusese poreclit „Olandezul zburător” datorită grației și ușurinței cu care se mișca pe teren.
Însă frica de zbor i-a adus supranumele de „Olandezul non-zburător” (The Non-Flying Dutchman). Deși pentru unii putea părea o ciudățenie, cei care îi apreciau jocul și dedicarea îl respectau pentru hotărârea sa de a găsi alte moduri de a călători și de a-și onora angajamentele față de club.
Moștenirea lui Bergkamp
În ciuda limitărilor impuse de această frică, Bergkamp a rămas unul dintre cei mai respectați și iubiți jucători din istoria noastră. Talentul său extraordinar, viziunea sa și controlul remarcabil al balonului l-au transformat într-o legendă a lui Arsenal. Goluri memorabile, precum cele împotriva echipelor Newcastle și Leicester, au rămas în memoria fanilor ca dovadă a geniului său.
Această fobie neobișnuită nu a diminuat aprecierea tuturor, ci i-a adăugat o notă umană, arătând că și cei mai mari jucători pot avea propriile lor frici și vulnerabilități.