Fără emoții n-am fi noi...
Gânduri după Arsenal - Nottingham Forest 2-1
Sezonul precedent excelent și investițiile făcute în această vară în jucători au ridicat mult așteptările pentru sezonul care tocmai a început. Acum abordăm toate meciurile cu pretenția unei victorii. Trec douăzeci de minute din meci și încă n-am avut o ocazie mare? Hmmm, parcă ne zvârcolim pe scaun și ne enervăm pentru că ceva nu e în regulă. Cât să mai avem răbdare?! Sezonul trecut în tur deschideam scorul rapid și marcam cu ușurință. Acum de ce nu avem 2-0 după un sfert de oră?! Sunt convins că am fost mulți care am trecut prin trăirile astea sâmbătă cu Forest.
Arsenal și-a propus întotdeauna să câștige, dar senzația pe care o am e că anul ăsta suntem muuult mai exigenți. Și poate că acest lucru e unul bun, până la urmă poate mentalitatea asta ne-a lipsit în ultimii ani în care o clasare în top 4 era suficientă.
Nu cred că am fost singurul care atunci când a văzut primul unsprezece din meciul cu Nottingham Forest a avut o reacție de genul „Bă, ești nebun?!”.
Scriam în materialele precedente că va fi sezonul permutărilor, dar nu mă așteptam ca acestea să înceapă chiar din prima etapă. Arteta nu pare să se joace și încă de la primul meci a vrut ca haosul controlat din alcătuirea echipei noastre să ducă la un haos necontrolabil în vestiarul advers.
Analiză
Nottingham Forest era echipa care în sezonul trecut înregistrase cea mai mică medie a posesiei balonului dintre toate echipele din campionat. Trupa lui Steve Cooper a continuat trendul sâmbătă pe Emirates, nearătând nicio intenție de a construi atacuri poziționale.
Forest s-a apărat supraaglomerat, cu distanțele dintre linii foarte mici și cu linia de fund aproape de propriul careu. E genul de meci în care e greu să te remarci ca atacant sau mijlocaș ofensiv pentru că îți găsești cu greu spații de manevră. E genul de meci în care e frustrant să privești de pe margine, dar trebuie doar să ai răbdare până când cei din teren vor găsi o breșă în defensiva adversă.
Mulți ar putea spune că jocul ofensiv al lui Arsenal n-a fost cel mai strălucit pentru că au lipsit ocaziile mari la poarta lui Turner, dar după 32 de minute aveam 2-0 pe tabelă, recuperam balonul rapid și eram în controlul meciului. După prima jumătate de oră, Forest reușise doar 13 pase, iar Arsenal avea o posesie de 84%.
Alții spun că e un semnal de alarmă faptul că Forest a avut un xG (indicator expectedGoals) mai mare decât noi (0.66 vs 1.12), dar xG-ul e bun indicator doar dacă îl iei în considerare pe o durată mai lungă de timp. Izolat, pot apărea anomalii, cum e cazul zilei de sâmbătă când Forest a avut o ocazie uriașă la 0-0, dintr-o fază norocoasă.
Prin așezarea folosită și prin counterpressing-ul făcut excelent de toți cei de la mijloc, Arsenal a anulat-o pe Nottingham Forest și a fost în control timp de 82 de minute. Până la cursa fabuloasă a lui Elanga și reușita lui lui Taiwo Awoniyi, care ne-au produs flashback-uri cu partidele din returul sezonului trecut când conduceam cu 2-0 și eram egalați prostește, eram în control total.
Dar n-a fost totul roz. Și aici nu vorbesc de faptul că n-am reușit să marcăm și al treilea gol pentru a scăpa de emoțiile din final.
Mă tot gândeam în timpul meciului la ce diferență de calitate e între atacurile din flancul nostru drept și cel stâng, iar asta se vede și în graficul cu rețeaua de pase din meciul de sâmbătă, unde cei din dreapta s-au găsit în teren mult mai ușor.
Avem scuza că trei jucători din cei patru care au operat în zona din stânga (Timber, Rice, Havertz, Martinelli) sunt noi la club, în timp ce în dreapta am văzut traseele bine conturate încă sezonul trecut între White, Partey, Odegaard și Saka. Senzația mea e că avem nevoie de Zinchenko pentru a ne oferi fluiditate și în flancul stâng, ucraineanul știind să facă mai bine decât Timber conexiunea dintre compartimente.
Ce mi-a plăcut
Bukayo Saka a devenit un jucător world-class și are prestații excelente, week-in, week-out. Are doar 21 de ani, dar pare că a devenit ceva normal să evolueze impecabil meci de meci. Nu pierde mingea aiurea, îl ajută pe Ben White sau pe colegul din flanc pe faza defensivă și a început și să facă diferența cu tot mai multe acțiuni pe cont propriu. Saka e tot ce trebuia să fie Nicolas Pepe.
Declan Rice nu pare să aibă nevoie de timp de acomodare. Confortabil cu mingea la picior, viziune bună și apariții excelente din linia a doua. Ok, adversarul a fost unul modest, dar Rice a arătat că are toate calitățile pentru a fi „generalul” de la mijloc în următorul deceniu și, mai important, personalitatea care să-ți dea încredere că te poți baza pe el.
sursa: TNT Sports William Saliba a avut prestații nesigure după Mondial, vizibil afectat de lipsa de meciuri din cele 5 săptămâni din Qatar. Francezul pare să-și fi revenit la forma din turul sezonului trecut și să fie același fundaș solid.
Nicolas Jover e tot mai implicat pe marginea terenului și e un real ajutor pentru Arteta în motivarea celor din teren și în oferirea de sfaturi legate de poziționarea în teren.
Ce nu mi-a plăcut
Rolul „hibrid” jucat de Thomas Partey l-a expus pe faza defensivă, ghanezul având câteva faze în prima repriză în care ne-a lăsat descoperiți.
Kai Havertz n-a rupt gura târgului. Folosit de această dată în zona de mijlocaș central-stânga, germanul a jucat simplu, fără greșeală, dar fără zvâcul de la care te-ai aștepta de la un playmaker veritabil. Dacă era o poziție în care Arsenal putea face un upgrade în vară, aceea era poziția pe care juca Granit Xhaka, unde am putea deveni mai buni cu un mijlocaș mai agil decât Havertz, care de multe ori amintește de lentoarea în mișcări a lui Ozil. Nu sunt prea convins că Havertz ne poate ajuta prea mult în rolul de LCM.
„David Beckham, una din legendele lui Arsenal din anii ‘90”. Din superstiție, am urmărit meciul pe Digi Sport și, la fel ca în sezonul precedent, am rămas cu un gust amar după comentariul auzit.
atmosfera de pe Emirates? Am citit multe tweet-uri în care fani cu vechime afirmau că atmosfera a lăsat de dorit și că limitarea abonamentelor fanilor din grupul de suporteri Ashburton Army nu a fost o decizie inspirată a clubului.
Știri care poate ți-au scăpat în ultimele zile
👶Marquinhos a fost împrumutat pentru un sezon la Nantes. Brazilianul va purta numărul 10, semn că francezii îl văd un jucător important și că jucătorul va prinde mai multe minute decât a făcut-o returul trecut la Norwich.
😥Fabrizio Romano a anunțat că scoțianul Kieran Tierney ne va părăsi în această vară. Real Sociedad vrea să-l ia sub formă de împrumut, dar Arsenal vrea să-l vândă definitiv sau măcar să-l împrumute cu opțiune obligatorie de cumpărare.
🚨Câteva schimbări importante în noul sezon de Premier League:
Pentru prima dată, sezonul 2023/24 ar putea avea cinci echipe din Premier League care se califică în UEFA Champions League, în urma clasării din campionatul intern. UCL se va extinde la 36 de echipe pentru 2024/25, ceea ce permite un loc suplimentar celor două țări ale căror cluburi au avut, în mod colectiv, cele mai bune rezultate în competițiile UEFA în sezonul anterior. Anglia e în pole-position.
Nu orice fault în postură de ultim apărător va fi sancționat cu cartonaș roșu. Dacă apărătorul încearcă să joace mingea, dar va faulta, arbitrul va sancționa doar cu un cartonaș galben.
Următoarele cinci meciuri pentru Arsenal:
21 august, Crystal Palace (deplasare)
26 august, Fulham (acasă)
3 septembrie, Manchester United (acasă)
16 septembrie, Everton (deplasare)
19-20 septembrie, prima etapă din grupele competiției de care ne era atât de dor: UEFA Champions League. „The champiooooons” 😊