🖐️ Hello darkness, our old friend...
Arsenal a primit o lovitură meritată. | Gânduri după Wolves - Arsenal 2-2
Egalul 2-2 cu ultima clasată nu doare doar prin cele două puncte pierdute. Doare prin altceva, mai greu de cuantificat și anume fisura care începe să apară între suporteri și echipă.
Avansul se va topi, probabil în acest weekend, la doar două puncte. Manchester City vine tare din spate, iar Arsenal a părut obosită fizic și mental, fără idei, fără claritate.
🖐️ Dacă mai citiți acest newsletter știți că încerc să fiu cu picioarele pe pământ. Nu credeam că vom zburda pe Molineux și, din nou, mă așteptam la un meci greu cu Wolves. Dar mă așteptam la o cu totul altă desfășurare. Mă așteptăm să văd un Arsenal în jumătatea adversă și care se chinuie să desfacă o „autobază”, nicidecum un Arsenal care-și pierde identitatea de joc, care pierde controlul și care are distanțe atât de mari între linii.
Nu doar punctele, ci încrederea
Cel mai dăunător aspect al serii nu e clasamentul. E senzația că echipa nu mai transmite siguranță și că, atunci când lucrurile scapă puțin de sub control, totul se clatină.
Nu sunt un mare adept al teoriei „mentalității”. Mi se pare că „mentalitatea” e un cuvânt folosit comod, retrospectiv.
Și totuși… Arsenal face din nou asta. Primește un gol fabulos și parcă își pierde cumpătul. Se rupe. Apar greșeli simple, decizii greșite în teren, schimbări care nu mai vin de pe bancă. Asta nu mai ține doar de mentalitate. Ține de gestionarea momentelor. Nu cred că-i blamează nimeni pe Raya și Big Gabi. Neînțelegerea dintre ei e doar consecința impotenței colective și individuale din repriza secundă.
Imaginea care spune tot
În ultimele minute, Mikel Arteta își petrecea timpul gesticulând disperat către jucători: calm, posesie, control.
Mesajul era simplu: țineți mingea, nu vă mai precipitați.
Jucătorii? O trimiteau înapoi la Wolves.
Arteta, cu capul în mâini, Gabriel Heinze agita brațele, vizibil iritat.
Nu era doar frustrare de moment. Era frustrarea unui antrenor care a mai văzut filmul ăsta și care din nou n-a reușit să schimbe deznodământul meciului.
Acum câteva sezoane, după un 3-2 cu Watford, Arteta spunea:
“We were allowing spaces against the team who, if we kept allowing that, we were going to suffer. I knew that. We had to put that right and we did it for certain periods.
“Then in the last 25 minutes, we lost it again. We have to show that maturity, understanding and capacity to control the game how we wanted to.
“At 3-1, after, we had to make 300,000 passes in the opposition half and when they have the right moment to come at us, then we can attack them. We didn’t do that. The game was open and you had the feeling that the game was open right until the end.”
Atunci, până la 3-1, Arsenal avea 58,2% posesie și 88% pase reușite. După ce a făcut 3-1, posesia a scăzut la 55,2%, iar acuratețea paselor la 79%. După ce Watford a redus la 3-2, Arsenal a reușit doar 3 din 16 pase.
Miercuri, prima repriză cu Wolves a arătat control: 67,7% posesie, 86% pase reușite. De la pauză până la 2-0, posesia a scăzut la 41,9%, iar procentajul paselor la 73%. Și totuși, Arsenal a marcat la doar primul șut după 20 de minute, într-un interval în care Wolves avusese deja trei încercări!
Dar din minutul 56 până la egalarea din minutul 93: 49,7% posesie, 80% pase reușite, un singur șut.
„La 3-1 trebuia să facem 300.000 de pase…”
E fix ceea ce trebuia făcut și miercuri seară cu Wolves.
Sunt convins că ăsta nu e planul lui Arteta, dar asta nu înseamnă că nu este responsabilitatea lui să rezolve situația. Dacă jucătorii sunt copleșiți de presiune, trebuie să găsească modalități de a-i ajuta să facă față. Dacă nu îi urmează instrucțiunile, trebuie să găsească modalități de a-i convinge. Ține de el să-i ajute să-și calmeze emoțiile, să reducă zgomotul din jur și să recâștige controlul.
Poate că mesajul trebuie schimbat sau poate că unele schimbări trebuie făcute. Dacă ideea este să închizi meciurile prin 300.000 de pase, de ce Raya trimite atât de des mingi lungi? De ce Martín Zubimendi nu reușește să joace rolul de metronom la mijlocul terenului?
Arsenal a devenit în ultimii ani o echipă care se apără excelent fără minge și are încredere că poate închide spațiile. Dar asta nu înseamnă că trebuie să sacrifice posesia și să invite presiunea, mai ales împotriva unei echipe inferioare. Iar din toate indiciile, exact lipsa controlului în posesie îl scoate din minți pe Arteta.
Arsenal vs Arsenal
Scriam după meciul cu United că echipa cel mai bine plasată să o împiedice pe Arsenal să câștige titlul este chiar Arsenal. Din păcate, exact asta vedem acum.
Am văzut deja social media plină de mesaje care spun că titlul e în mâinile lui City acum. Poate… dar dacă e să găsim un ac de optimism în carul cu fân, cu siguranță titlul încă nu e nici în afara mâinilor noastre.
Diferența e mică și totul depinde de reacția alor noștri.
Fără scuze de data asta
În 2023/24 era de înțeles o eventuală „cădere” pe final. Era o echipă încă tânără, fără experiență în lupta la titlu.
În 2024/25 au existat circumstanțe atenuante, accidentări prea multe și prea importante, lot dezechilibrat în anumite momente.
În sezonul acesta? Două opțiuni pe fiecare poziție, un lot maturizat, un avans sănătos în frunte… si totuși, risipit.
Nu există scuze. Repriza a doua nu a arătat ca o echipă care are calitatea de a câștiga Premier League. Nu la intensitate, nu la control, nu la lucruri de bază precum pase ușoare sau decizii simple de moment.
Antrenorul e șeful și e mereu principalul responsabil de ceea ce se întâmplă la echipă, dar miercuri seară și mulți dintre jucători ar trebui să se uite în oglindă și să fie dezamăgiți de ei însuși.
Emoția momentului
După meciul cu Wolves, cred că toți am fost copleșiți de emoții. E normal. Când vezi cum se evaporă un avantaj construit cu atâta muncă, reacția e viscerală. E ușor să spui lucruri care rănesc și să rupi punți.
Dar dacă vrem maturitate de la echipă, trebuie să existe un pic de maturitate și în tribune.
Într-un fel, oricât de dezamăgiți am fi, lovitura trebuie acceptată pentru că a fost una pe deplin meritată de ai noștri.
“Everything in life is temporary. So if things are going good, enjoy it because it won’t last forever. And if things are going bad, don’t worry. It can’t last forever either.”
Urmează derby-ul din Nordul Londrei. Nu există context mai bun pentru a răspunde după eșecul de la mijlocul săptămânii. Dacă există caracter, acum e momentul să-l vedem. Dacă există lideri, acum trebuie să iasă în față. Dacă există cu adevărat dorința de a câștiga titlul, acum trebuie demonstrată, nu discutată.
Sezonul nu e pierdut, dar, da, încrederea e fragilă acum și exact asta trebuie recâștigată, înainte de orice altceva.
🔴 COYG! ⚪
Următoarele 5 meciuri ale lui Arsenal:
💡 Trei meciuri consecutive grele, dar o pauză de o săptămână bună pentru un reset după meciul cu Spurs.
Tottenham - Arsenal, duminică, 22 februarie, 18:30
Arsenal - Chelsea, duminică 1 martie, 18:30
Brighton - Arsenal, miercuri 4 martie, 21:30
Mansfield Town - Arsenal, sâmbătă 7 martie, 14:15
Champions League, tur optimi (marți/miercuri 10/11 martie)
💡 PS1: Vă mulțumesc pentru reacțiile și solidaritatea arătată după ce mai multe publicații de la noi au preluat cu japca interviul făcut cu Matei.
💡PS2: Dacă încă nu știți de ea, recomand să o urmăriți pe Laura Kirk-Francis, fană Arsenal și creatoare de conținut care reușește foarte bine (și amuzant) să descrie trăirile prin care trecem la fiecare meci.